Poezie

Claudiu Nohai
cl. a VIII-a, Şcoala nr. 2, Piatra-Neamţ
Premiul III, secţiunea „Poezie – elevi de gimnaziu”

Criza Mondială

Ai apărut de nicăieri,
Intrând tiptil, furând averi;
Eşti doamna cu prea multă şcoală
Pe nume… Criza Mondială.
Eşti dură, aprigă, vicleană,
De nimeni nu îţi este teamă.
Cei bogaţi şi înstăriţi
În faţa ta devin faliţi.
Îţi urez cu demnitate
Să n-ai pic de sănătate,
Să te-atingă agonia,
Să-ţi stea-n gât economia.
La tăieri salariale
Să ai mari dureri de şale,
Să rămâi anchilozată,
Mai bine paralizată
Şi să nu mai ai puteri
Să mai poţi mânca averi,
Să te topeşti pe picioare
Ca ceara de lumânare.
Sper să ai mult ghinion,
Să ajungi la tomberon,
Urâtă şi cu mulţi negi,
Hrană pentru maidanezi.
La înmormântarea ta
Toată lumea va dansa.
S-ajungi în cazan cu smoală,
Dragă… Criză Mondială!

Zâmbetul tău

Te-ai întrebat cumva…
Ce este în mijlocul lumii?
În centrul Universului?
Savanţii spun: „găuri negre”,
„stele moarte”.
Mulţi spun: „Dumnezeu”!
Optimiştii spun „Raiul”,
Pesimiştii, „Iadul”.
Tu ce spui?
Eu… eu?!
În mijlocul universului meu
Se află
„Zâmbetul tău”!

Îţi mulţumesc!

(scrisoare în versuri)

Îţi trimit aceste vorbe
pentru a-ţi mulţumi.
Nu îţi mulţumesc…
Pentru ceea ce mi-ai dat,
Sau ceea ce mi-ai luat.
Nu…!
Îţi mulţumesc…
Pentru că ochii tăi albaştri-verzui
M-au călăuzit în viaţă.
Îţi mulţumesc…
Pentru că mi-ai arătat
Că a avea un prieten
Este ca şi cum ai avea un înger.
Îţi mulţumesc…
Pentru că mă laşi să călătoresc în ochii tăi,
Chiar dacă genele lungi şi subţiri
Îi acoperă.
Îţi mai mulţumesc o dată…
Pentru că gura ta,
Cu buze rozalii,
Rosteşte cuvinte ce îmi alină rănile din suflet.
Îţi mulţumesc…
Pentru că mi-ai arătat că viaţa
Nu este întunecată şi tristă,
Ci veselă şi strălucitoare ca şuviţa ta blondă.

Prizonier al cuvintelor

Puţin câte puţin,
M-ai atras spre tine,
Cu voia mea,
Dar fără să ştiu.
M-am trezit captiv
În lumea ta
Plină de metafore şi figuri de stil.
Cu voia mea,
Dar fără să ştiu,
Am devenit un prizonier liber pe viaţă.
Condamnat definitiv şi irevocabil
Să locuiesc în închisoarea fără gratii
A cuvintelor tale,
Poezie!