Efectele fenomenului Facebook: între izolare şi socializare
Știm deja că Facebook este un site de tip reţea de socializare, creat de Mark Zuckerberg în 2004, pentru a oferi oamenilor posibilitatea de a contacta persoanele apropiate, dar și pentru a socializa și a cunoaște altele noi. În acest moment, Facebook este una din cele mai răspândite reţele sociale din lume. Secolul XXI nu doar sparge tiparele normalităţii, ci și îi oferă omului atâtea posibilităţi de manifestare, încât acesta este capabil să-și construiască, după bunul său plac, o altă identitate, o altă viaţă, cel puţin online.
„Omul cu mai multe vieţi” sună ca un subiect din poveștile cu zmei, dar iată, o spun statisticile: Facebook are peste 750 de milioane de utilizatori în întreaga lume și fiecare din ei duce o viaţă paralelă, comercială, formală, pe net.
Contribuie oare Facebook-ul la consolidarea propriei personalităţi? Eu aș spune că da. Jeffrey Hancock, profesor de comunicare la Universitatea Cornell, a afirmat că Facebook-ul crește respectul de sine: „Spre deosebire de o oglindă, care ne arată cu precizie cum suntem și a cărei imagine ar putea avea un efect negativ asupra stimei de sine, dacă imaginea reflectată nu corespunde idealurilor noastre, Facebook ne arată o versiune pozitivă a propriei persoane. Nu e neapărat o imagine falsă, dar e una pozitivă”.
Eu susţin orice activitate care ne face să ne simţim liberi, fericiţi, mulţumiţi. Dar oare suntem cu adevărat liberi, fericiţi, mulţumiţi datorită unui site de socializare?
„Tinerii ar trebui să știe că apelând în mod excesiv la comunicarea virtuală se expun anumitor riscuri. Ele vizează atât formarea și dezvoltarea personalităţii, cât și calitatea și valoarea comunicării. În spatele monitorului, deși ne simţim securizaţi, relaţia cu celălalt pierde din autenticitate, oferind doar acele aspecte sau informaţii pe care dorim ca interlocutorul să le perceapă. Așadar, de cele mai multe ori, comunicarea în mediul virtual ne oferă informaţii incomplete și neadecvate realităţii la care ne raportăm. În același timp, în cazul persoanelor care manifestă teamă de public, deși aparent un astfel de mijloc de comunicare facilitează insuficienţa de exprimare, nu face altceva decât să adâncească și mai mult prăpastia dintre persoana în cauză și mediul social”, susţine psihologul Andreas Hniatiuc într-un material publicat pe www.starjunior.ro.
Acest subiect este unul sensibil și a trezit multe controverse. Cert este că nu ar trebui să ne clădim respectul de sine și încrederea în propria persoană pe baza unor opinii și afirmaţii mascate de noi înșine sau făcute de alţii și puse într-o lumină favorabilă nouă.
Lumea virtuală influenţează în mod direct activitatea și viaţa cotidiană a fiecărui om. Trecând peste aspectul pozitiv a faptului că internetul reprezintă o sursă accesibilă de cunoaștere, acesta furnizează și o doză enormă de informaţii nefiltrate și o pune la dispoziţia oricui, fie copil, fie adult, astfel, un copil de 11 ani poate vedea, printr-un simplu clic, ce face un tânăr de 18. Acest aspect al reţelelor de socializare influenţează involuntar concepţia, preferinţele și ocupaţia „victimelor” trendului de a fi cool. Stabilește valori și priorităţi greșite.
Nu voi putea înţelege niciodată goana după like-uri și nevoia stringentă de a te simţi apreciat pentru banalităţi. Oare anume acest lucru te face mai inteligent, mai talentat, mai popular? Nu consider că socializarea pe net este negativă, dimpotrivă, dar prefer să cred că o discuţie faţă în faţă cu persoana pe care vrei să o cunoști îţi rezervă mult mai multe surprize plăcute. Am uitat de suflet și facem totul pentru a posta cu repeziciune pe net și pentru a ne vinde vieţile unor oameni care nici măcar nu ne cunosc.
Facebook este o modalitate sigură de promovare, un bâlci al părerilor cârcotașe, al bârfelor, locul de reuniune familială, locul unde poţi fi creativ și amuzant, unde îţi poţi întâlni marea iubire. Deci, nu știu cum să-l judec…