De la o cafea în așteptare… la o carte
În aprilie 2013, Diverta a lansat campania O carte în aşteptare, prin care cei ce doresc să încurajeze lectura au fost invitaţi să cumpere o carte și să o lase în aşteptarea unui cititor ce nu şi-o poate permite. Proiectul iniţiat de Diverta avea la bază mişcarea internaţională O cafea în aşteptare – o mişcare originară din Napoli, prin care clienţii pot să plătească în avans una sau mai multe cafele, fără să le consume. Un client ce nu îşi permite o cafea poate întreba ulterior dacă există vreo „cafea în aşteptare”, astfel încât să se bucure de o băutură caldă fără a fi nevoit să plătească pentru asta. În timp, mişcarea s-a extins în mai multe ţări, iar gestul a devenit nu doar unul de caritate, ci un stimul pentru socializare, pentru că adesea cafeaua era însoţită de un mesaj sau o urare.
De această dată, membrii Cenaclului Iulia Hasdeu au meditat asupra întrebării: Ce carte ai dori să laşi tu în aşteptarea unui cititor și care ar fi mesajul sau urarea ce ar însoţi-o?
|
Aș lăsa în așteptarea unui cititor cartea Călătorie la capătul nopţii de Louis Ferdinand Céline, deoarece este una dintre cele mai bune cărţi ce reflectă mizeria și greutăţile prin care trece personajul, practica medicală, războiul și dragostea. E un roman autobiografic, pe alocuri cinic, în care poţi regăsi dragostea faţă de omenire, dragostea necondiţionată, dar și mila. E o carte ce trebuie citită și recitită. E un roman în care te regăsești… Până la urmă, toţi avem o călătorie spre un capăt incert, dar firesc al nopţii… Am aflat de acest scriitor de la un alt scriitor, Charles Bukovski, Céline fiind personajul principal al romanului acestuia Maculatura. În roman moartea însăși îl caută pe Céline, prin cartierele franceze. Mesajul meu ar fi următorul: Citește și recitește! |
| Maria Guțu |
| Cartea pe care aș lăsa-o drept pază pașilor străini și rătăciţi de iubire este cartea ce ascunde în ea o rază, o moarte, o viaţă, o nemurire. O carte lipsită de stăpân sau de pereche, o carte nouă, o carte veche, un boţ de cuvinte rănite și stinse în lumi prea pierdute, imaginate, scrise. Cartea pe care aș lăsa-o unui cititor imaginar este cartea care m-a învăţat să iubesc. Să caut, să pierd, să ascult și să merg spre culmi tot mai înalte. Cartea care mi-a înviat patima călătoriilor spre lumi platonice este Alchimistul de Paulo Coelho. |
| Ionela Bejenaru |
| Recent, am citit cartea Suflet românesc, scrisă de Dan Puric. Această carte am primit-o în dar de la diriginta mea, doamna Alexandra Tănase, care mi-a spus astfel: „Citește această carte și selectează citatele care îţi plac sau te învaţă ceva!”. Unul dintre acestea ne atenţionează: „Un amestec de tristeţe cu mizerie ce a pătruns de pe stradă în oameni și, mai ales, o pânză fină de amar sufletesc ce a cuprins privirea lor ca o ceaţă. Acum fiecare om este o mare deznădejde”. Pot spune că această carte este, de fapt, descrierea fiinţei românești. Autorul ne pune în faţă niște adevăruri la care nici nu vrem să ne gândim. Iar mesajul meu pentru potenţialul cititor ar fi acesta: „Selectează citatele în care te-ai regăsit și fii demn de faptul că ești ROMÂN!” |
| Daniela Nagară |
| Ție, cititorule, îţi las carte de căpătâi să-ţi fie. Eu sunt un muritor inventat și tu la fel, iar dacă îţi propui să devii Creator, citește cartea Al cincilea munte de Paulo Coelho, străpunge-o ca și cum ai fi o săgeată, citește-o cu nesaţ – îţi poruncesc! În final devii creatorul lumii tale. Să vezi ce tablou îţi pictezi din gânduri și când te simţi pierdut pe planeta ta, mai citește-o o dată! Atunci toate frământările ţi se pun frumos în ordine ca și cum ţi-ai zidi un nou „eu”. Și ce fericire când te găsești întreg! |
| Irina Rapcea |
|
Cartea în așteptare ar fi Umbra vântului de Carlos Ruiz Zafón. Este, de fapt, o carte despre destinul cărţii cu același nume, scoasă din negura uitării „Cimitirului Cărţilor Uitate”, un loc secret, foarte puţin cunoscut. E un thriller gotic care te plimbă prin toate genurile, de la roman de dragoste la cel istoric, de la cel poliţist la cel fantastic. Una dintre aprecierile cărţii oferă motivaţia necesară pentru a o lua în mână și a nu o lăsa până ajungi la ultima pagină: „O aventură fantastică, un roman scris parcă de Jorge Luis Borges în stilul din Numele trandafirului. Zafón are grijă să dozeze iubirea, magicul, crimele și nebunia astfel încât să-l captiveze până și pe cititorul cel mai sceptic. Diabolic de bun!” |
| Mihaela Iordăchescu |
|
Dacă în cafenea ar veni după carte o adolescentă, ea ar vrea un volum de Coelho, iar dacă ar veni un adolescent ar opta, probabil, pentru Harry Potter. Deși nu va găsi cartea pe care și-o dorește, orice cititor va zâmbi când primește în dar o carte și pentru că nu-l cunosc pe acest potenţial cititor, îi voi lăsa un volum de poezii de Grigore Vieru, deoarece poetul mâine ar fi împlinit optzeci de ani din ziua nașterii și pentru că în poezia „Legământ” și-a dorit să lăsăm cartea deschisă ca să o citească și urmașii… |
| Victoria Mărgineanu |
|
Aș lăsa în așteptare cartea Mic dejun la Tiffany de Truman Capote. În mod sigur, titlul, pe care mulţi îl cunosc datorită celebrei ecranizări, dar și imaginea sclipitoarei Audrey Hepburn pe copertă ar reuși să atragă atenţia. Motivele mele sunt simple – dinamismul poveștii și plăcerea stilului. Dacă Holly Golightly, personajul principal, spune într-un moment că nu se poate obișnui cu nimic, cititorul are toate șansele să se obișnuiască de la bun început cu lumea acestei cărţi. Autorul acesteia, Truman Capote, a reușit să pună pe câteva pagini o reţea de sentimente și întâmplări: într-o nuvelă reușește să construiască o lume boemă și crudă a New Yorkului, cu accente romantice sau mai degrabă realiste, să surprindă relaţii în profunzime, să fixeze o clipă de graţie într-un cuvânt. Le recomand tuturor, cu multă încredere și căldură, să citească Mic dejun la Tiffany de Truman Capote; scrierea este frumoasă și directă, meritând „pierderea” câtorvanore pentru a o citi. |
| Marina Pogosean |
|
Legături peste tot/ Între continente şi ape,/ State şi oraşe./ Legături între sentimente oarbe/ şi cele clarvăzătoare./ Viziuni pure, curate/ Şi cele pline de sălbăticie,/ parcă evadate din junglă./ Legături între oameni,/ Între familie şi prieteni,/ Între raţiunea ta de familist/ şi cea de copil rebel, independent./ O lume plină de legături… Recomand cartea Legături de familie de Danielle Steel. |
| Marcela Duca |