Vieți clădite din cărți

Dacă de la vârsta de cinci ani am citi câte o carte în fiecare săptămână, am ajunge să citim într-o viaţă aproape patru mii de cărţi. Un număr insignifiant, dacă stăm să ne gândim câte zeci de mii de cărţi apar în prezent într-o singură zi. Iar dacă scriitorii sunt din ce în ce mai prolifici, destinatarii cărţilor par a fi din ce în ce mai blazaţi.

Câţi dintre noi citesc o carte pe săptămână? Câţi dintre noi sunt în căutarea cărţilor bune? Câţi dintre noi știu să aleagă o carte care să merite a fi una din cele aproape patru mii de cărţi care ne sunt date să le citim într-o viaţă? În sfârşit, de ce să citim?

  
„Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Cel care nu citește niciodată trăieşte doar una”, spunea George R.R. Martin. Într-adevăr, creierul nostru nu face distincţie clară între ceea ce citim și ceea ce se întâmplă în realitate. În acest sens, lectura este o sumă de experienţe la nivel psihologic, intelectual și spiritual ce augmentează personalitatea noastră, dându-i frânturi din seva cunoaşterii absolute. Valenţele personaj-cititor, lumea romanelor, cvasireală, care se proiectează pe retina memoriei noastre, par a fi lianele ce leagă indisolubil şi stabilesc corespondenţe între lumea onirică a cărţii și realitatea materială.

Selectivitatea ar trebui să fie cuvântul-cheie în alegerea unei cărţi. De obicei, alegem o carte după titlu, care e cel ce vinde. Dar acesta nu trebuie să fie unicul criteriu. Testimonialele, referinţele de pe copertă, autorul, cuprinsul sunt repere relevante în selectarea unei cărţi. Printre lecturile care s-au bucurat de atenţia celor mai mulţi cititori, conform unui studiu, se numără Biblia, Harry Potter de J.K. Rowling și Stăpânul Inelelor de J.R.R. Tolkien, iar în clasamentul realizat în funcţie de timpul dedicat cititului, primele locuri le ocupă ţările cu sisteme de educaţie nu atât de bine puse la punct. Potrivit sondajului realizat în 30 de ţări, India ocupă primul loc, urmată de Thailanda şi China, ţări în care media de timp pentru citit este de 8 ore pe săptămână.

Napoleon Bonaparte citea două mii de cuvinte pe minut, iar scriitorul rus Maxim Gorki, patru mii. Romancierul francez Honoré de Balzac citea un roman de două sute de pagini în patru ore, ceea ce înseamnă circa două pagini într-un minut. Numărul de cărţi pe care îl citim este, cu certitudine, direct proporţional cu potenţele noastre creatoare, cu nivelul inteligenţei emoţionale, cu valorile, cultura noastră generală și invers proporţional cu tot ceea ce înseamnă spleen, blazare, indiferenţă.

A nu citi înseamnă „a capitula în faţa ignoranţei” (Confucius), a refuza cunoaşterea, care este condiţia sine qua non în depășirea condiţiei umane. Fiecare carte citită modifică ireversibil structura propriului panteon axiologic, a lumii lăuntrice, alimentând-o cu substanţa cunoașterii, dându-i dimensiuni nebănuite.

„Lectura este o călătorie interioară”, menţionează Costel Zagan. Citind, dăm naștere unei lumi în care spiritualitatea, potenţele creatoare și inteligenţa reclădesc în cuibul sufletului universul. Lumea din interiorul fiecăruia dintre noi prinde forma cuvântului de fiecare dată când deschidem o carte.