Profilul unui olimpic
Dialogul viu, realizat în cadrul mesei rotunde cu Vladimir Beșleagă, Maria Pilchin, Mircea V. Ciobanu, a creat un context memorabil pentru olimpici. În acest sens, ediţia „Vladimir Beșleagă” a Olimpiadei de Limba și Literatura Română s-a remarcat și prin elemente de noutate conferite de „pulsul viu”, de puntea spirituală reală dintre cei care au demonstrat excelenţă și personalităţile literare basarabene care și-au adus obolul, asigurând prestanţa evenimentului.
Olimpiada-2015 a fost marcată prin instituirea unor premii speciale oferite de prietenii și susţinătorii concursului: Ministerul Culturii din România, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Asociaţia Editorilor din Republica Moldova ș.a.
Miza întregului eveniment, care mobilizează atâţia elevi, este delimitarea celor mai buni dintre cei mai buni. Miza se materializează, de regulă, în identificarea laureaţilor pentru cele 10 poziţii învingătoare. În parte, fiecare etapă a olimpiadei (locală, raională/municipală, republicană) este o sită valorică. Se caută elevul olimpic! Dar cine este olimpicul de la Olimpiada de Limba și Literatura Română? Care este profilul moral al unui olimpic prin excelenţă? Cât și cum exersează acesta?
Experienţa de profesor ai cărui elevi au ajuns olimpici, dar și revelaţiile trăite în timpul evaluării lucrărilor concurenţilor m-au convins de faptul că, înainte de toate, olimpicul literat este, prin definiţie, o fire sensibilă, adeseori, modestă, nu doar cu stofă filologică, ci și cu o înaltă capacitate de a intui lucrurile profunde, semnificaţiile latente ale Cuvântului. Bonomi de felul lor, olimpicii știu să persevereze, acceptă provocările din pânza textului și retrăiesc, de fiecare dată, exerciţiul cunoașterii de sine prin abordarea originală și personalizată a contextelor de analiză metaliterară propuse. Cum e și firesc, ei sunt împătimiţi de lectură și fiecare dintre ei ar putea vorbi, la nesfârșit, despre o anumită carte de căpătâi, care l-a marcat. Mai mult, olimpicul „de la română” exersează zilnic, oricând și cu oricine!
Știu că pentru fiecare profesor adevărat olimpiada este un eveniment important. Mai știu că o bună parte din ei au trecut ei înșiși prin experienţa olimpiadelor. Chiar dacă nu au ajuns până la acea de nivel republican, încercarea le-a întărit spiritul și convingerea. Știu că ţinuta înaltă de profesionalism a concursului e construită, preţ de mai multe decenii, din imaginea unor profesori de forţă: Tatiana Cartaleanu, Olga Cosovan, Tamara Cristei. În ultimă instanţă, nu doar știu, dar și trăiesc sentimentul de mândrie pentru toţi olimpicii noștri, pentru părinţii și profesorii acestora, pentru profesorii profesorilor acestora!
VĂ PROPUNEM SECVENŢE DIN LUCRĂRILE ÎNVINGĂTORILOR DE LA OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 2015:
„Îmi amintesc și acum primii pași în templul luminii, o bibliotecă enormă, în mijlocul căreia zăcea un munte de cărţi. Îmi simt amintirile exact așa cum simt răpăiala ploii pe cioburile de asfalt. Era momentul când cuvintele au devenit prometeice și m-am încins în jocul lor mistuitor. Atunci am înţeles că literatura a devenit pentru mine ceea ce pentru Fănuș Neagu era limba, «distanţa dintre inimă și umbra ei, care se numește suflet». (…) Din goana timpului, biblioteca m-a înfiat și am obţinut permis de cititor permanent. Am învăţat să mă descalţ cu grijă înainte de intrarea mea în orice carte, pentru ca la plecare să simt paloarea și vigurozitatea frământate de personajele nuvelelor și romanelor, care au devenit «ale mele».”
Maria CHEPTENE (locul II), cl. a XII-a, Liceul Academiei de Știinţe a Moldovei, or. Chișinău
„Viaţa. Măreţ și scump cuvânt, tragic și înălţător. Noi, oamenii din ea, facem înconjurul destinului pe un cerc presărat cu griji, nevoi și bucurii. Din locul unde am pornit în viaţă, după lungi și grele pribegii, ne întoarcem tot «la vechea vatră».”
Luciana GURDUZ (locul II), cl. a X-a, Liceul Teoretic „O. Ghibu”, or. Orhei
„Lectura este actul creaţiei prin care fiinţa umană depășește hotarele sufocante ale realităţii și își exteriorizează sufletul pentru a-i permite să se cufunde în oceanul înţelepciunii universale, unde se va delecta cu mirul cunoștinţelor. (…) Caracterul dominant al unei opere de valoare se manifestă prin valorificarea conceptelor sofisticate, raportându-le la lucruri simple prin conturarea frumosului în umbra adevărului. Puterea ce se tăinuiește în spatele simplităţii slovelor duce la perpetuarea mesajului, asigurând o percepere corespunzătoare a construcţiilor complexe. (…) O caracteristică importantă a unei opere de valoare constă în capacitatea mesajului de a sensibiliza, a educa și a contribui la formarea personalităţii în același timp.”
Veronica CELAC (locul I), cl. a XII-a, Liceul Teoretic „Gh. Asachi”, or. Chișinău
„Ideea de imagine artistică are o miză fundamentală în orice discuţie care își propune să privească literatura în mod sinoptic, avizat, cu alte cuvinte, «să o scruteze temeinic», așa cum ar spune Immanuel Kant. Orice artă, inclusiv literatura, pornește de la reprezentarea unui aspect limitat al lumii, de la care însă pot emana interpretări nelimitate. Așadar, lumea constituie materia primă a operei de artă – G. Călinescu definește la un moment dat literatura, pur și simplu, drept o «oglindă a vieţii».”
Vasile GRIBINCEA (locul I), cl. a XI-a, Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”, or. Chișinău
„Trăind într-o societate în care lumea virtuală se transformă, încet-încet, într-o realitate, afirm cu certitudine că sunt împotriva acestui fenomen. Nu este corect pentru vietăţile ce ne înconjoară și pentru mama-natură, care ne oferă posibilitatea să vedem frumosul în lucruri mărunte, să înlocuim acest prezent cu un altul, lipsit de valoare. Lumea a fost creată pentru a oferi tuturor o șansă de afirmare ca personalităţi, ca fiinţe unice, capabile să făurească realităţi din visuri și visuri din speranţe. Ceea ce vedem și simţim aici și acum este incomparabil cu ceea ce ne vor oferi niște obiecte performante. Evoluţia tehnică are loc în fiecare secundă, însă aceasta nu trebuie să aibă vreo tangenţă cu evoluţia speciei umane.”
Elena PUȘCĂ (locul III), clasa a IX-a, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, or. Chișinău
„Susţin lumea virtuală. Aceasta oferă o multitudine de avantaje și nu trebuie condamnată doar pentru că poate fi folosită în scopuri negative. Înlocuirea e prea de tot! E necesar să existe un echilibru, iar lumea virtuală să fie utilizată la justa valoare. Nu aș fi avut oportunitatea să aflu unele lucruri, să citesc unele cărţi ori să privesc unele peisaje sau filme de nu ar fi existat aceasta. Internetul facilitează și comunicarea, dar și creativitatea. Multe dintre proiectele mele de rezonanţă nu ar fi prins viaţă în lumea reală dacă nu erau concepute și împărtășite virtual.”
Liviu ROTARU (locul I), clasa a IX-a, Liceul Teoretic „Elena Alistar”, or. Chișinău