Poezii

Dragoste

S-a stins lumina,
un vals alb & negru
ne transformă în niște siluete.
Îți sorb muza până la ultima picătură de gând
şi încep
un tangou.
Rochia mea nu mai e roșie,
și nici papionul ce-ți atârnă de gât.
Dansăm în iubire
şi ne pare perfect
cu ochii închiși,
lepădați de materie,
și-n stil Adam & Eva.
Pe-un „pas în doi” de „Bere gratis”
într-o „iubire fără de sfârșit”
a lui „Iris”.

…ri

Suntem o ținere de mână
pe capul unui cactus,
vorbim ca niște mimi
ce se uită în oglindă.
Vocile noastre răgușite
trăiesc în deșerturi.
Nu știu a scrie
și ne-au trimis:
ecOURI…
…ouRI…
…ri

Strada Mai citește-mă o dată

Spada ta a ieșit dintr-o carte
și le-a tăiat,
le-a tăiat unghiile până la carnea foilor.
A sucit mințile cuvintelor,
iar cartea a rămas tocată
când mai mulți au deschis-o
până la: a fi Evă pe-o noapte,
și au lăsat-o pe-un raft,
strada: „Mai citește-mă o dată”.

Un alt Poet

Înăuntru,
se ascut creioanele
unui alt Poet.

Alături de tone de manuscrise
vechi.

Se scrie
despre inima care
se zbate în partea stângă
a corpului său.

Dar el știe să ne explice
sensul cuvântului autentic.

Atunci când pe albul foii
își iau culoarea nopții
înseși Cuvintele.

Un V insistent

Vântul vorbelor vânează visător
versuri pentru vieţuirea viperelor
în văgăunile vestului.
Vând violoncele cu venin
pe-un vârf de venă vibrantă
din colţul unui vampir.
Vreau viori din vișin
să cânte în van.
Și-un vapor din vanilie
ca să-mi mai vânez o Victorie.