Evenimente culturale marca ICR „Mihai Eminescu” la Chișinău
„Odă limbii române” la Edineţ
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Primăria orașului Edineţ, a organizat, pe 20 noiembrie, vernisajul expoziţiei „Alexie Mateevici: Odă limbii române”. Evenimentul a fost prezentat de academicianul Valeriu Matei, directorul ICR Chișinău, și s-a desfășurat în Piaţa Centrală a orașului Edineţ.
Expoziţia poate fi vizitată până pe 20 decembrie. Aceasta cuprinde manuscrise, fotografii și poezii, mărturii ale cronicarilor, ale scriitorilor clasici și contemporani despre limba română, precum și poezii dedicate limbii române. Expoziţia a fost realizată în colaborare cu Clubul Naţional de Artă „Minerva” şi Casa-Muzeu „Alexie Mateevici” din satul Zaim.
Liviu Rebreanu – contemporanul nostru
Simpozionul „Liviu Rebreanu – contemporanul nostru” a avut loc pe 23 și 24 noiembrie în incinta Bibliotecii Publice Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău. La lucrările simpozionului au participat scriitori și cercetători ai operei lui Liviu Rebreanu, printre care îi amintim pe acad. Mihai Cimpoi, Vladimir Beșleagă, Alexandru Burlacu, Ioan Cristescu, Ioan Groșan, Andrei Moldovan, Ioan Pintea, Zanfir Ilie și acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chișinău.
În același cadru au fost lansate ultimele apariţii de studii critice privind operele rebreniene. Simpozionul a marcat celebrarea a 130 de ani de la nașterea marelui prozator Liviu Rebreanu, prilej propice pentru readucerea în actualitate a operei autorului Pădurii spânzuraţilor și al lui Ion. De asemenea, manifestarea a reușit promovarea noilor abordări de interpretare a romanelor lui Rebreanu și încurajarea generaţiei tinere de critici literari pentru a redescoperi personalitatea proteică a creatorului romanului modern românesc.
„România și românii în Primul Război Mondial”
Cu prilejul Zilei Naţionale a României, în ziua de 19 noiembrie a fost organizată vernisarea expoziţiei „România și românii în Primul Război Mondial” la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Leova.
Alcătuită din 24 de bannere, expoziţia aduce în atenţia publicului o serie de fotografii, documente de arhivă, ilustraţii și hărţi, menite să reconstituie evenimentele din perioada de neutralitate a Regatului României (1914 – 1916), precum şi din perioada de după intrarea României în război alături de Antanta. O serie de materiale sunt legate de sfârșitul războiului şi de realizarea unui deziderat istoric major: Marea Unire din 1918.
150 de ani de la nașterea scriitorului și omului politic Constantin Stere
O altă expoziţie a fost vernisată pe 11 noiembrie, la celebrarea a 150 de ani de la nașterea scriitorului, profesorului, juristului, publicistului și omului politic Constantin Stere. Evenimentul, marcat printr-o expoziţie, s-a desfășurat în incinta Liceului Teoretic „Constantin Stere” din Soroca.
Alcătuită din 18 bannere conţinând fotografii, date biografice, fragmente de proză, articole, aprecieri ale criticilor, expoziţia urmărește parcursul biografic al lui Constantin Stere, figură emblematică a scenei politice românești din primele patru decenii ale secolului XX, unul din militanţii cei mai activi ai Unirii Basarabiei cu România.
Constantin Stere s-a născut la 1 iunie 1865 la Ciripcău, ţinutul Soroca (gubernia Basarabia, încorporată atunci Imperiului Rus) și a decedat pe 26 iunie 1936, la Bucov, judeţul Prahova, România. A fost al doilea președinte al Sfatului Ţării. Cuvântarea lui Stere, susţinută în timpul desfășurării şedinţei istorice din 27 martie 1918 a Sfatului Ţării, după cum rezultă din documentele vremii, a jucat un rol decisiv în momentul votării unirii.
Constantin Stere s-a alăturat mișcării liberale, fiind ales deputat al Partidului Naţional Liberal. În 1907, el a ocupat funcţia de prefect al judeţului Iași, judeţul Iași fiind unicul din ţară unde nu s-a folosit forţa armată pentru reprimarea răscoalei ţărănești și nu au avut loc vărsări de sânge. Vreme de mai bine de patruzeci de ani, Constantin Stere a desfășurat o activitate intensă ca ziarist, semnând articole în periodice sub diferite pseudonime. La Iași, sub direcţia sa a fost fondată revista Viaţa românească. Concomitent, la Chișinău, Constantin Stere fondează ziarul Basarabia, adunând în jurul său un grup de intelectuali în frunte cu Ion Pelivan, Pan Halippa, Alexe Mateevici ș.a.