Dragoste după gratii

Actorii îmbrăcaţi sumar, fără machiaj, într-un decor minimalist, prezintă poveștile cutremurătoare ale mai multor persoane care își trăiesc iubirea după gratii. Spectacolul-document „Shakespeare pentru Ana” răscolește sentimente și dă fiori chiar și celor mai curajoși spectatori.

Piesa este concepută în baza interviurilor realizate la trei închisori: Goian – pentru minori, Rusca – pentru femei și Soroca – pentru bărbaţi. Autorii proiectului, cunoscuţii regizori Mihai Fusu și Luminiţa Ţîcu, au vizitat de mai multe ori penitenciarele pentru a selecta istoriile de-a dreptul șocante ale deţinuţilor. Iar actorii au ilustrat perfect poveștile de viaţă ascunse în spatele unor gratii „nefericite”.

„Ciorapi, maiou, praf de spălat, săpun, săpun de rufe, apă dulce, biscuiţi, de toate. E al meu şi trebuie să am grijă de el, indiferent de ce a făcut. Hесчастный случай” – este replica unei mame, care-și vizitează fiul la închisoare. Tânărul este în-chis pentru omor. Cu toate acestea, el nu ezită să mărturisească cu lux de amănunte întâmplarea. „L-am lovit și a căzut. L-am ridicat, dar nu se ţinea pe picioare. L-am stropit cu apă. Au venit poliţia şi medicii. M-au pus să scriu lămurire. Am scris-o şi voiam să merg acasă, dar nu m-au lăsat. A murit în drum spre spital. M-au închis”, povestește tânărul, care consideră că dragostea te face slab și te doboară.

În spectacol este reflectată și o altă dramă, trăită de un minor. „Era doar un joc de cărţi. Am pierdut. Ceilalţi m-au obligat. Ţineau copilul, iar eu trebuia…”, spune personajul. Tânărul nu este vizitat de nimeni. Deşi majoritatea adolescenţilor de vârsta lui visează la iPhone-uri şi maşini, acest băiat vrea doar să lucreze şi să-şi întemeieze o familie.

Poveşti dramatice trăiesc şi femeile de la Rusca. La cele mai multe dintre ele, sechelele se trag din copilărie. Unele au trăit cu părinţi alcoolici, altele au fost ameninţate, iar cruzimea sorţii le-a determinat să nu mai creadă în iubire. Altă părere însă au bărbaţii de la penitenciarul din Soroca.

Actorul Ghenadie Gâlcă a intrat în pielea unui bărbat care l-a ucis pe presupusul amant al soţiei sale şi se plânge de termenul mare care i s-a dat. Va trebui să stea în închisoare tocmai 24 de ani. Dragostea însă nu-i lipsește. „Am dat un anunţ în ziar şi ea a fost prima care m-a sunat. Are copii. Ne-am înregistrat aici, în închisoare. Ţine la mine. Şi ea, şi copiii ei. E greu, dar merge… Eu fără dragoste nu pot”, este replica personajului.

Spectacolul conţine mai multe povești impresionante, în care dragostea are diferite nuanţe, iar regizoarea a încercat să redea toate detaliile. Astfel, pe alocuri, a fost inclusă replica „Faceţi un film sau un spectacol?”, aceasta fiind nedumerirea personalului din penitenciare.

„Shakespeare pentru Ana” este o piesă dură, care răscoleşte pe oricine, reflectând prin istoriile personajelor drama întregii societăţi. Dar concluziile şi le poate trage fiecare doar vizionând piesa, care, potrivit organizatorilor, va fi jucată în această toamnă la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău.