Continuăm voiajul pe tărâmul gra­maticii limbii române și ne oprim în faţa unui local. Aici ni se propun bă­uturi alcoolice, însă nu vom răspunde acestei invitaţii, deoarece, în primul rând, acestea dăunează grav sănă­tăţii, iar, în al doilea rând, pentru că lipsește semnul diacritic de la ă. De asemenea, nu ne tentează niciun fel de gamburger, pentru că acest neolo­gism, conform DOOM, se scrie corect hamburger. Poate, vom alege salate, pentru că sunt sănătoase, iar denu­mirea e scrisă corect. Pentru a „face ordine” în acest mesaj publicitar, vom adăuga un ș la cuvântul sandvișuri, vom completa cu o codiţă litera ș de la borș (deși preferabil e termenul ciorbă) și vom strecura litera e în cu­vântul zeamă. La sfârșit, vom corecta prepoziţia. Doar o prepoziţie nu con­tează, ar zice gurile rele, dar aceasta poate schimba radical sensul cuvinte­lor. Bucatele nu se fac in carne, ci din carne.

Probabil, veţi crede că vorbesc din nou despre mâncare. În acest caz, vinete nu e pluralul de la leguma vâ­nătă, autorul a avut în vedere cu totul altceva. Vinete ar trebui să însemne acele fotografii cartonate în care ești surprins lângă colegii de clasă/grupă, atunci când absolvi liceul sau univer­sitatea. Singularul acestui cuvânt ar fi vinetă, însă explicaţia acestui lexem o găsim doar în Dicţionarul limbii românești din 1939, potrivit căruia vi­netă înseamnă „ornament tipografic cu frunze și flori”. Nu e ceea ce cău­tam. Să încercăm varianta venetă. Nu e corect nici venetă, DEX-ul spune că aceasta e o limbă indo-europeană, vorbită de veneţi. Continuăm să că­utăm și găsim lexemul vinietă, care are sensul de „ilustraţie de mici di­mensiuni folosită ca ornament, care precedă sau încheie o pagină de text”. Vinietă mai este și un certificat care atestă achitarea taxei pentru folosi­rea drumurilor. Sunt sigur că atât eu, cât și voi v-aţi pierdut printre multi­plele sensuri. Care e varianta corectă, se întreabă lumea? Răspunsul co­rect este mult mai simplu, și anume album fotografic de absolvire sau album de absolvire.

E important să promovăm scrierea corectă în limba română, de aceea vă îndemn să vă alăturaţi acestei iniţiative și vă propun, atunci când observaţi o greșeală prin oraș, să o fotografiaţi și să o încărcaţi pe o reţea de socializare. Comentaţi imaginea, surprinzând greșeala, și veţi promo­va astfel limba română. Puteţi folosi cu îndrăzneală hashtagul #logotur. Dacă vom fi mai puţin indiferenţi, ne vom bucura de mai multe schimbări în bine.

Sectorul Botanica este primul sector pe care îl traversează oaspeţii municipiului Chișinău. Venind dinspre aeroport, în faţa musafirilor se deschid triumfător Porţile orașului. Un al doilea lucru care i-ar putea uimi pe oaspeţii capitalei sunt panourile publicitare, cum ar fi cel de mai jos. Dacă musafirul ar fi vorbitor de română și ar observa greșeli de ortografiere sau de gramatică pe un panou publicitar, cu siguranţă, ar face multe glume. Să trecem la treabă!

La prima vedere, primul panoul de publicitate ar putea părea atractiv. Însă frumuseţea e înșelătoare, deoarece acesta conţine o greșeală în ortografierea cuvântului vereghetelor, care, conform DOOM, ar trebui să fie verighetă. Tendinţa de a înlocui litera i cu e poartă denumirea de hipercorectitudine. Dorinţa de a scrie corect este lăudabilă, însă și mai recomandat este să consultăm dicţionarele înainte de a scrie.

În următorul afiș este scris eronat substantivul fermuare. Având ca reper dicţionarul explicativ, litera u trebuie înlocuită cu o pentru a obţine forma corectă – fermoare. Pe acest afiș mai găsim două cuvinte greșite: biser și asortiment. Ambele cuvinte există în limba rusă, nu și în română. Pentru primul lexem, ar fi corect să spunem mărgele, iar cel de-al doilea are un echivalent asemănător, dar corect: sortiment („ansamblu de mărfuri de același fel”, DEX).

Este foarte trist și neplăcut să observi greșeli pe avizele ce promovează evenimente culturale. Deși este vorba de un singur cuvânt, valoarea evenimentului poate fi ruinată. Nu este corect să scriem artezanat. DEX-ul are o definiţie doar pentru substantivul artizanat, cel care se scrie cu i și nu cu e.

Nu vreau să fac publicitate magazinului în care am găsit întâmplător preţul unui prosob. Îmi dau seama că oamenii se uită mai întâi de toate la preţ, dar nu numai preţul trebuie scris corect, ci și denumirea produsului. În limba română nu există prosob, ci prosop.

Următoarea informaţie am găsit-o pe ușa unui atelier de prelucrare a aurului. Absenţa diacriticelor mi se pare că denotă lipsă de respect faţă de limba română. Deși în Botanica locuiesc mulţi vorbitori de rusă, panourile publicitare trebuie să fie scrise în limba română și nu oricum, ci corect. Deci, vom exclude făcătura restavrare și o vom înlocui cu românescul restaurare.

Pentru desert am ales să descifrez acest anunţ. Prima corectură pe care o aplicăm acestui anunţ este înlocuirea literei j cu g, astfel transformând cuvântul urjent în urgent. Continuăm analiza textului: propoziţia vând garaj capital nu are sens. Dacă am înlocui capital cu explicaţia din DEX, ar ieși vând garaj de primă importanţă. Nu cred că asta a vrut să spună autorul, ci faptul că garajul e construit temeinic. La fel, recomandăm proprietarului să renunţe la forma engleză airport și să folosească românescul aeroport. Continuând lectura anunţului, apare o întrebare: ce înseamnă inclusiv becul este absolut uscat? Poate fi becul și ud? Bănuim că becul este, de fapt, un beci. Înseamnă că garajul domnului are în același timp și un beci sau o pivniţă.

În concluzie, panourile publicitare din sectorul Botanica nu trebuie să creeze impresia că suntem agramaţi. Ele trebuie să demonstreze că publicitatea diferitor companii poate fi atât atractivă, cât și scrisă corect. Calitatea presupune o atenţie deosebită la detalii. Formularea și scrierea corectă în română trebuie să devină o prioritate pentru fiecare dintre noi.

Sectorul Centru este considerat faţa Chișinăului, fiind cel mai vizitat de turiști și, în același timp, locul celor mai multe muzee, teatre și restaurante. Din acest sector este condusă ţara, pentru că aici sunt situate ministerele, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova. În această zonă sunt amplasate și foarte multe panouri publicitare. Din păcate, mai multe panouri presupun și… mai multe greșeli de ortografie.

Prima imagine te îndeamnă să cumperi niște covrigi calzi. Însă în locul aromei de aluat dulce, te poticnești de substantivul coriţă, ce nu există în limba română. Coriţa este un cuvânt existent în limba rusă și, conform dicţionarului rus-român, înseamnă scorţișoară. Se pare că autorii panoului au decis să menţioneze, pentru cunoscători, și versiunea corectă între paranteze. Pentru ei e mai important să vândă mai mulţi covrigi decât să scrie corect în limba română.

Publicitatea acestei frizerii conţine o greșeală de ortografiere și alta de neînţelegere a sensului cu care este folosit cuvântul. Conform DOOM, frezură se ortografiază ca frizură. Continuând demersul, aflăm că, potrivit DEX-ului, frizură înseamnă „felul cum este pieptănat părul; coafură”. De aici deducem că primele două cuvinte de pe panou sunt sinonime, iar pe panou, după coafură, ar trebui să fie scris tunsoare.

Unii ar putea crede că o literă nu poate fi o greșeală grozavă. Cu toate acestea, e o greșeală și trebuie corectată. Conform DOOM, forma corectă de plural a substantivului ceas este ceasuri, și nu ciasuri.

Noi cumpărăm la preţuri convenabile, pentru că așa e corect în limba română, și nicidecum convinabile. După cum vedem, literele e și i le provoacă multora bătăi de cap, dar dacă știi regulile gramaticii, e simplu.

Greșeala de pe acest panou publicitar m-a indignat. Nu înţeleg cum poţi să faci design dacă nici măcar nu poţi scrie corect acest cuvânt. Întrucât termenul e de origine engleză, îl ortografiem conform limbii de origine. Astfel, scriem design, dar vom citi [dizain].

 
Și acest panou publicitar conţine o greșeală. Cuvântul vazon există în limba rusă, dar nu și în română. Pentru el, avem noţiuni echivalente, precum ghiveci, glastră, vas pentru flori.

În concluzie, îi îndemn pe toţi cititorii să nu folosească rusisme și să cunoască regulile limbii române! Astfel, vom întâlni tot mai puţine greșeli, indiferent de sectorul în care ne aflăm.

Sectorul Râșcani din municipiul Chișinău, după reconstrucţia unor străzi principale, modernizarea centrelor comerciale, construirea mai multor blocuri de locuit, pretinde să fie numit „sector european”. Însă vom avea oare conștiinţa împăcată dacă afișele publicitare vor comunica străinilor că moldovenii sunt un popor agramat? Eu cred că nu, de aceea, având speranţa că pot schimba ceva, pot promova limba română, iau aparatul foto și plec la vânătoarea de greșeli gramaticale de pe panourile publicitare din sectorul Râșcani al capitalei.

M-am oprit în faţa acestui magazin din două motive. Primul motiv sunt greșelile, firește, al doilea, imaginile apetisante. Noi însă căutăm greșeli, nu un prânz copios. Observăm cuvântul sveclă, scris cu v, ceea ce este greșit. În limba română, sfeclă se scrie cu f. Acest lucru îl confirmă DEX-ul, toate enciclopediile de biologie și cărţile de botanică scrise în română.

Revenind la panou, observăm următoarea greșeală: pulpe prăjîte; aripi prăjîte. Deși graiul specific zonei Moldovei ne poate pune, uneori, în încurcătură, vom scrie și vom pronunţa corect prăjit. Ultima obiecţie pe care o putem înainta este necesitatea folosirii pluralului la substantivul icră, adică, în final, vom obţine… o salată de icre. Care, de fapt, este altceva decât salata de vânătă. Salata de icre se prepară din icre (de crap, de hering, de scrumbie, de știucă) emulsionate sub formă de spumă albă, cu adaos de diverse ingrediente (ceapă tocată, măsline, ardei iute).

Următorul anunţ (pe lângă faptul că are o mulţime de greșeli, nici măcar nu este formulat corect) reprezintă o enumerare a unor cuvinte inexistente în română. Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, expresia sub cheie înseamnă să ţii pe cineva sau ceva încuiat, iar expresia la cheie se referă la locuinţe, birouri, uzine etc. și înseamnă „complet finisat, bun pentru a fi dat în folosinţă”. Iar ca să nu vă plictisesc cu explicaţii, încep traducerea cuvintelor rusești: ștucaturcă – tencuială, șpacliovcă – chituire sau gletuire, steajcă – șapă, gipsocarton – plăci din ghips-carton, vagoncă – panel, santehnică – inginerie tehnico-sanitară sau instalaţii sanitare. Când autorul a scris electrică, de fapt, intenţiona să spună lucrări electrice sau instalaţii electrice.

Spre sfârșit, am ales un anunţ cu mai puţine greșeli. Am înţeles că toate „cazanele” sunt produse în Europa, însă nu am uitat că citesc anunţul în Moldova. Oamenii cumpără și se folosesc de baterii solare și nu, cum este scris, de baterei. De fapt, nici cazanul nu are ce căuta în acest anunţ, fiind vorba despre centrale. Și nici prepoziţia nu este cea corectă, deoarece o centrală funcţionează cu gaz, lemne sau cărbune, nu pe.

În concluzie, oameni buni, avem o limbă frumoasă. O limbă care, scrisă corect, e ca versurile unui cântec. O limbă care, vorbită corect, e ca o melodie ce încântă auzul. Să o respectăm prin atitudinea noastră plină de responsabilitate faţă de orice cuvânt scris și rostit.